Caseta de directie defecta: simptome, joc, zgomote si cum o verifici singur

Inainte sa dai banii pe o caseta de directie, verifica bieletele si capetele de bara. Sunt piesele ieftine ale directiei si dau exact aceleasi simptome: joc in volan, troncanit la denivelari, geometrie care nu se mai tine. Caseta de directie e de vina cand jocul ramane si cu articulatiile bune, cand gasesti lichid in burdufuri sau cand servodirectia electrica lasa o eroare in modulul ei. Mai jos ai simptomele in ordine, testul de zece minute care arata de unde vine jocul, ce vezi cu testerul la o caseta electrica si cat costa reparatia la atelierele din Romania.

Ce simti	De unde vine cel mai des	Prima verificare
Joc in volan, directie vaga	capete de bara, bielete, abia apoi caseta	roata ridicata, prinsa la orele 9 si 3
Troncanit sau batai la denivelari	bieletele antiruliu, bucsele bratelor, capetele de bara	un ajutor misca volanul, tu te uiti sub masina
Pocnituri cand virezi pe loc	bucsele casetei, cremaliera sau capetele de bara	asculti de sub masina, cu rotile pe sol
Volan greu, mai ales la parcare	servodirectia: lichidul, pompa sau motorul electric	nivelul si culoarea lichidului; martorul din bord
Pete de ulei sub masina, burduf umed	simeringurile casetei hidraulice	strangi burduful: lichid inauntru inseamna caseta
Martor de servodirectie aprins	modulul casetei electrice	citesti codurile din modulul de directie

Simptomele casetei de directie defecte, in ordinea in care apar

Jocul in volan e primul: rotesti volanul cativa centimetri si rotile nu raspund, iar la viteza faci corectii mici tot drumul. Urmeaza zgomotele, apoi lichidul, apoi volanul greu. Rar vin toate deodata, de aceea conteaza ordinea in care le cauti.

• Joc in volan. Volanul se roteste inainte ca rotile sa se miste. Un joc mic te costa cauciucuri si nervi; unul mare e problema de siguranta.
• Troncanit, batai, pocnituri. Apar la denivelari scurte, pe pavaj si la manevre pe loc. Zgomotul casetei apare cand misti volanul; cel din suspensie apare cand sare roata peste groapa.
• Volan greu sau inegal. La servodirectia hidraulica inseamna lichid putin, aer in sistem sau pompa slabita. La cea electrica, modulul taie asistenta cand senzorul de cuplu da semnale care nu se potrivesc sau cand tensiunea de la baterie e prea mica.
• Volanul nu revine la centru dupa viraj. Are si alte cauze, dar impreuna cu joc sau pocnituri trimite la caseta.
• Lichid sub masina sau burduf umed. Caseta hidraulica pierde lichid prin simeringuri, iar lichidul ajunge in burdufuri. Caseta electrica nu are lichid: la ea cauti doar joc mecanic si erori.
• Miros de ulei ars dupa drum. Lichidul de servodirectie s-a supraincalzit, de obicei fiindca pompa lucreaza cu lichid putin sau vechi.
• Masina trage sau geometria nu se mai tine. Cand jocul e in directie, convergenta se schimba in mers si cauciucurile se mananca pe o margine.
• Punct mort in centrul volanului. O zona in care volanul nu face nimic. Mai des vine de la capul de bara decat de la caseta.

Aici gresesc cei mai multi: caseta sau bieleta?

Caseta de directie e carcasa cu cremaliera si pinionul. Din ea ies, stanga si dreapta, cate o bieleta de directie, iar pe capatul bieletei se insurubeaza capul de bara, care se prinde in fuzeta. Intre volan si roata sunt deci trei locuri in care poate aparea joc, iar caseta e cel mai scump dintre ele.

Bieleta e o tija metalica cu o articulatie sferica la capatul dinspre caseta, ascunsa sub burduf, si cu filet la capatul dinspre roata. Capul de bara e articulatia exterioara si cedeaza primul, fiindca sta in praf si apa. Bieleta sta sub burduf si tine mai mult, pana cand burduful se rupe. Caseta propriu-zisa capata joc in bucse sau intre cremaliera si pinion, de regula dupa multi kilometri sau dupa ce a lucrat cu burduful rupt.

Ce confirma ghidurile de specialitate: troncanitul la denivelari si punctul mort din centru vin de obicei de la capul de bara; directia vaga fara batai si tremurul in volan la anumite viteze vin mai des de la bieleta; jocul care ramane cu capul de bara strans e in bieleta sau in caseta. Batai marunte, repetate, pe asfalt stricat, dau de obicei bieletele antiruliu si bucsele bratelor, nu directia.

Bieleta se schimba de regula impreuna cu capul de bara, iar dupa orice interventie la caseta, bielete sau capete de bara geometria e obligatorie: convergenta s-a schimbat odata cu piesa.

Caseta mecanica, hidraulica sau electrica: ce se strica diferit

Tipul casetei spune ce poti verifica si cu ce. Cea mecanica, fara servo, are doar cremaliera, pinion si bucse: se uzeaza, capata joc, face zgomot si nu lasa nicio eroare.

Cea hidraulica adauga o pompa antrenata de motor, furtune si lichid. Cea electrica adauga un motor pe coloana, pe pinion sau direct pe cremaliera, un modul de comanda, un senzor de cuplu si un senzor de unghi al volanului.

Ce se vede la caseta hidraulica

Fluieratul care creste cu turatia sau cand tii volanul la capat de cursa inseamna pompa care trage aer: lichid sub minim sau aer intrat in sistem. Lichidul spumat sau cu bule confirma aerul.

Lichidul inchis la culoare, cu miros de ars, e vechi sau contaminat si uzeaza pompa. Scurgerea la pompa sau la furtune nu e caseta; scurgerea in burdufuri este.

Ce se vede la caseta electrica

Modulul servodirectiei compara in permanenta cele doua semnale ale senzorului de cuplu. Cand nu se potrivesc, taie asistenta si memoreaza un cod. Acelasi lucru se intampla cand tensiunea de la baterie cade sub prag.

Volanul devine brusc greu, martorul se aprinde, iar dupa repornire totul pare in regula. De aceea, la o caseta electrica, codurile din modul se citesc inainte sa se comande orice piesa, iar bateria se testeaza prima.

Cum verifici singur jocul din caseta de directie

Iti trebuie un ajutor, un cric si zece minute. Ordinea merge de la piesa ieftina la cea scumpa, iar la final ramane caseta doar daca restul a iesit curat.

1. Cu rotile pe sol. Ajutorul misca volanul stanga-dreapta cativa centimetri, cat sa se incarce directia, iar tu te uiti de sub masina la capetele de bara, la bielete si la caseta. Orice miscare vizibila intr-o articulatie inseamna piesa de schimbat. Daca intreaga caseta se misca fata de traversa, bucsele ei sunt terminate.
2. Roata ridicata, prinsa la orele 9 si 3. O misti stanga-dreapta, ferm, si te uiti la capul de bara: daca bila joaca in carcasa, el e. Daca e strans, prinzi bieleta prin burduf in timp ce ajutorul misca roata; orice miscare in articulatie sau tija care intra si iese din burduf inseamna bieleta.
3. Aceeasi roata, prinsa la 12 si 6. Jocul pe verticala nu e din directie: e pivotul sau rulmentul. Il notezi, dar nu il pui in seama casetei.
4. Strangi burduful. Daca simti lichid inauntru, simeringul intern al casetei hidraulice e spart si caseta se schimba sau se reconditioneaza. Un burduf rupt, chiar fara lichid, a lasat deja praf si apa in articulatia interioara.
5. La hidraulica, lichidul. Nivel intre minim si maxim, lichid curat si limpede. Spumat inseamna aer; inchis la culoare sau cu miros de ars inseamna lichid de schimbat si pompa de ascultat.
6. Caseta, la final. Jocul care ramane dupa ce capetele de bara si bieletele sunt bune, pocniturile cand misti volanul cu rotile pe sol si lichidul din burdufuri sunt semnele ei.

Ce vezi cu testerul (si ce nu)

Nu vezi jocul mecanic. Bieletele, capetele de bara, bucsele si lichidul se verifica cu mana, nu cu aparatul. Testerul intra in joc la caseta electrica, unde defectul poate sa nu fie deloc mecanic.

Acolo citesti codurile din modulul de directie: senzor de cuplu, senzor de unghi, motor, tensiune mica. Tot cu testerul se calibreaza senzorul de unghi al volanului dupa geometrie si dupa inlocuirea casetei, a coloanei sau a senzorului; geometria trebuie sa fie corecta inainte. Fara calibrare, modulul vede volanul rotit cand mergi drept, aprinde martorul de stabilitate sau de directie si lasa un cod de tip „setare de baza lipsa”.

Pe VW, Audi, Skoda si Seat, VCDS citeste modulul 44 (Steering Assist) si face setarea de baza a senzorului de unghi G85: pe platforma MQB (Golf 7, Passat B8, Tiguan 2) volanul se tine la stanga 5 secunde, la dreapta 5 secunde, apoi la centru; pe generatiile mai vechi procedura sta in modulul ABS. Codul tipic fara setare de baza e 00778, care poate ramane memorat pana la prima proba de drum. Pasii sunt in ghidul nostru VCDS. Pe celelalte marci iti trebuie un tester multimarca ce ajunge la modulul de directie si are functia de calibrare a senzorului de unghi.

Cat costa reparatia casetei de directie?

Reconditionarea unei casete de autoturism costa intre 450 si 900 de lei, in functie de model, dupa listele de preturi publicate de doua ateliere specializate din Romania. Lucrarea pe banc dureaza cinci-sase ore, fara timpul de demontare si de montare pe masina, si vine de regula cu garantie de 6-12 luni.

Pentru modele recente sau premium, casetele reconditionate date la schimb cu piesa veche ajung la de cateva ori suma de mai sus, dupa lista unui atelier din Bucuresti; pretul exact se cere pe model, cu seria casetei.

La suma asta se adauga manopera de montare si geometria, obligatorie dupa orice interventie la directie. Un cap de bara sau o bieleta costa o fractiune din pretul casetei, de aceea se verifica primele. O caseta second-hand pare ieftina, dar daca are deja uzura platesti a doua oara manopera si geometria.

Mergi cu caseta de directie stricata? Ce spune ITP-ul si ce risti

La ITP, jocul excesiv in articulatiile directiei e deficienta majora, deci masina e respinsa; daca inspectorul apreciaza ca exista risc de desprindere, e deficienta periculoasa. O caseta fisurata si o directie greu manevrabila sunt tot deficiente majore.

Scurgerea de lichid la caseta e minora cat timp nu formeaza picaturi; cand picura, devine majora. La servodirectie, nivelul sub minim e minor, dar rezervorul gol sau mecanismul nefunctional sunt majore. Burduful deteriorat e minor; lipsa sau rupt de tot, major. Masina trece doar cu deficiente minore. Separat de statia ITP, la un control RAR inspectorul poate cere reverificarea directiei daca simte joc excesiv in timpul conducerii.

Dincolo de ITP: jocul mic e o problema de bani, prin cauciucuri si corectii. O caseta care pierde lichid, care se blocheaza intermitent sau un cap de bara cu joc mare sunt probleme de siguranta, fiindca un cap de bara desprins lasa roata fara comanda.

Deci, cu ce verifici directia?

• Vrei sa citesti modulul servodirectiei electrice si sa calibrezi senzorul de unghi dupa geometrie, pe mai multe marci: iti trebuie un aparat care ajunge la modulul de directie, din gama de testere multimarca.
• Ai VW, Audi, Skoda sau Seat: VCDS citeste modulul 44 si face setarea de baza a senzorului G85 dupa geometrie.
• Vrei doar sa afli de unde vine jocul: nu iti trebuie tester. Un cric, un ajutor si pasii de mai sus iti spun daca e capul de bara, bieleta sau caseta.

Intrebari frecvente

Care sunt simptomele unei casete de directie defecte?

Joc in volan, troncanit sau pocnituri la denivelari si la manevre pe loc, volan greu sau care nu revine la centru, lichid de servodirectie in burdufuri sau sub masina si cauciucuri mancate pe o margine. Aceleasi simptome le dau si bieletele si capetele de bara, care se verifica primele.

De unde vine troncanitul la trecerea peste denivelari?

Rar de la caseta. Cel mai des sunt capetele de bara, bieletele antiruliu sau bucsele bratelor, toate mai ieftine. Diferenta se aude: zgomotul casetei apare cand misti volanul, nu cand sare roata peste groapa. Daca troncane doar la denivelari si volanul e ferm, cauta intai in suspensie.

Cum verifici jocul din caseta de directie?

Cu rotile pe sol, un ajutor misca volanul cativa centimetri, iar tu urmaresti de sub masina capetele de bara, bieletele si caseta. Apoi ridici roata, o prinzi la orele 9 si 3 si o misti stanga-dreapta: jocul din capul de bara se vede, cel din bieleta se simte prin burduf. Ce ramane e in caseta.

Ce se intampla daca mergi cu caseta de directie stricata?

La ITP, jocul excesiv in articulatiile directiei e deficienta majora si masina e respinsa; caseta fisurata, directia greu manevrabila si lichidul care picura sunt tot majore. In mers, jocul mic manca cauciucurile, iar o caseta care se blocheaza intermitent sau un cap de bara cu joc mare pot lasa roata fara comanda.

De ce se strica caseta de directie?

Cel mai des din cauza burdufului rupt: praful si apa intra in articulatia interioara si apoi in caseta. La cea hidraulica se adauga simeringurile imbatranite si lichidul vechi sau contaminat, care uzeaza pompa. Drumurile proaste si loviturile in roata grabesc jocul din bucse si dintre cremaliera si pinion.

Caseta de directie se repara sau se schimba?

Se reconditioneaza des, pe banc, in cinci-sase ore, cu simeringuri si bucse noi, cu garantie de 6-12 luni. Se schimba intreaga cand carcasa e fisurata sau cremaliera e roasa. La caseta electrica defectul poate fi la senzorul de unghi, la senzorul de cuplu sau la motor, si se citeste cu un tester care ajunge la modulul de directie.

Care sunt problemele casetei de directie electrice?

Volanul devine brusc greu, martorul de servodirectie se aprinde si modulul memoreaza un cod: senzor de cuplu cu semnale nepotrivite, senzor de unghi necalibrat dupa geometrie, motor sau tensiune prea mica de la baterie. Jocul si zgomotele sunt ca la caseta clasica; lichid nu are.

Bieleta de directie defecta: ce simptome are?

Directie vaga fara batai, tremur in volan la anumite viteze, joc la roata prinsa la orele 9 si 3 cu capul de bara strans si cauciucuri mancate neuniform. Se confirma prinzand bieleta prin burduf in timp ce cineva misca roata. Se schimba de regula impreuna cu capul de bara, apoi geometrie.